Nașterea prin cezariană este o experiență puternică, de multe ori trăită între recunoștință și vulnerabilitate. Ceea ce rămâne după ea nu este doar amintirea momentului în care bebelușul a venit pe lume, ci și o cicatrice – vizibilă la suprafață, dar și prezentă în straturile profunde ale corpului.

Această cicatrice nu este doar o linie pe piele. Ea traversează mai multe straturi de țesut și poate influența atât sănătatea fizică, cât și echilibrul emoțional al mamei.

Ce presupune o operație de cezariană?

Pentru a ajunge la bebeluș, chirurgul trece prin mai multe straturi:

• pielea – unde rămâne semnul vizibil, adesea sensibil sau amorțit;
• țesutul subcutanat – unde pot apărea aderențe care trag și rigidizează zona;
• fascia abdominală – membrana care susține mușchii și care, dacă rămâne tensionată, poate afecta postura și zona lombară;
• mușchii abdominali – despărțiți pentru a face loc intervenției, își pot pierde conexiunea funcțională;
• peritoneul – stratul care învelește organele; aici se pot forma aderențe ce perturbă digestia sau vezica urinară;
• uterul – tăiat și apoi suturat, poate lăsa o cicatrice internă ce influențează mobilitatea pelvină și fertilitatea viitoare.

Chiar dacă aceste structuri se vindecă, ele nu revin întotdeauna la funcția lor inițială. Cicatricea rămâne ca un „nod” în rețeaua fascială, iar efectele ei se pot manifesta în timp prin: dureri lombare, senzații de tensiune, disfuncții digestive sau dificultăți de conectare cu zona abdominală și pelvină.

Cum poate ajuta osteopatia și terapia craniosacrală

Atât osteopatia, cât și terapia craniosacrală privesc corpul ca pe un întreg. Prin tehnici blânde și respectuoase, ele ajută cicatricea să se „înmoaie” și să își recapete elasticitatea.

Beneficiile includ:

• eliberarea fascială – înmuierea aderențelor și recâștigarea mobilității țesuturilor;
• sprijin pentru organe – restabilirea mișcării naturale a uterului, vezicii și intestinelor;
• activarea mușchilor abdominali – recâștigarea stabilității și a încrederii în corp;
• echilibru nervos – reglarea sistemului nervos, adesea afectat de trauma chirurgicală;
• vindecare emoțională – crearea unui spațiu sigur pentru procesarea trăirilor legate de naștere și cicatrice.

Recomandări practice pentru mame

Pe lângă sprijinul terapeutic, există câteva gesturi simple care pot ajuta acasă:

1. Atingerea blândă – pune palma caldă pe cicatrice, câteva minute pe zi. Această simplă prezență reduce tensiunea și redă corpului siguranță.
2. Respirația profundă – respiră încet și lasă abdomenul să se destindă. Imaginează-ți că aerul ajunge până în cicatrice și o înmoaie din interior.
3. Mișcări ușoare – plimbări, balans ușor al bazinului, exerciții de respirație cu activare delicată a abdomenului. Mișcarea treptată previne rigidizarea.
4. Conectarea emoțională – cicatricea poate trezi emoții. Permite-ți să le simți și, când ești pregătită, privește-o ca pe o poartă prin care copilul tău a venit pe lume.
5. Caută sprijin specializat dacă apar dureri persistente, senzații de tragere, disfuncții digestive/urinare sau dificultăți de conectare cu zona abdominală.

Concluzie

Cicatricea de cezariană spune povestea unei nașteri, dar și a unui drum de vindecare. Prin osteopatie și terapie craniosacrală, corpul primește șansa de a elibera tensiunile adânci și de a-și regăsi echilibrul.

Nu este doar despre a scăpa de durere, ci despre a transforma cicatricea într-un loc al reconectării – cu sine, cu propriul corp și cu povestea maternității.

🌸 Mesaj pentru mame: Cicatricea ta nu este o ruptură, ci o poartă. Prin grijă, atenție și susținerea potrivită, ea poate deveni începutul unei vindecări profunde și a unei relații mai blânde cu propriul corp.

Referințe științifice

• Cabral, H. V., et al. (2015). Abdominal surgery and low back pain: The influence of fascial and scar tissue restrictions. Journal of Orthopaedic & Sports Physical Therapy, 45(7), 539–548. https://doi.org/10.2519/jospt.2015.5766
• Stecco, C., et al. (2014). Fascial components of the myofascial pain syndrome. Current Pain and Headache Reports, 18(8), 426.
• Schleip, R. (2012). Fascial plasticity – A new neurobiological explanation: Part 2. Journal of Bodywork and Movement Therapies, 16(1), 94–101.
• Barral, J.-P. (2007). Visceral Manipulation II. Eastland Press.
• Upledger, J. E. (1995). CranioSacral Therapy II: Beyond the Dura. Eastland Press.

Ilustratie articol: Palesa Monareng